Desi impropriu spus "tratamentul rubeolei" deoarece nu se administreaza nici un medicament pentru a vindeca boala ci doar pentru a scadea febra daca este necesar, tratamentul in sine se rezuma la repaus si o hidratare cat mai buna. In cazuri rare se pot folosi creme sau solutii calmante la nivelul pielii. Scopul tratamentului in cazul nou nascutilor este orientat impotriva complicatiilor ce pot aparea.
Problemele legate de malformatiile cordului pot fi rezolvate cu succes pe cale chirurgicala.
Deoarece pe o perioada de 7 zile de la debut, copilul cu rubeola este contagios, este recomandat sa fie tinut in casa, sub supraveghere, nu in spatii publice, scoala sau gradinita.
Nu exista tratament nici pentru femeile insarcinate si in acest caz problema infectarii fatului este destul de delicata datorita urmarilor ce pot surveni.
In general infectia cu rubeola nu pune probleme mari, prognosticul fiind favorabil. Cel mai bun lucru ce poate fi facut in fata rubeolei este vaccinarea. 
Vaccinarea este metoda prevenirii infectiei cu rubeola si este eficienta. Vaccinul se administreaza in doua doze, una pana la varsta de 18 luni iar cea de a doua la varsta de 36 luni. Odata administrat virusul nu mai ridica probleme toata viata.
In cazul femeilor insarcinate se va evita aplicarea vaccinului pe timpul sarcinii, acesta aplicandu-se dupa nastere. Acest lucru se face deoarece vaccinul are in componenta sa virus viu si exista riscul aparitiei rubeolei congenitale la copil.



 
Diagnosticul rubeolei este pus dupa teste specifice de laborator. Acest lucru este exact si nu da loc la interpretari. 
In jur de jumatate din cazurile de rubeola prezentate la medic sunt lipsiite de simptome (asimptomatice). Acest lucru inseamna ca poti avea infectie cu virusul rubeolic fara sa stii, starea ta generala sa fie buna, sa nu ai nici o eruptie pe piele sau sau nici macar febra si totusi timp de cateva zile sa ai boala.
Mai mult decat atat, este posibil sa ai eruptia cutanata rosiatica dar aceasta sa fie de la o alta afectiune.
Din acesta cauza medicul va solicita dupa caz, analize de sange sau urina. La copii, frecvent se recolteaza sacretii de la nivelul gatului si al nasului.
Diagnosticul rubeolei se poate face si antenatal, inainte de nastere, prin recoltarea de sange de la mama si folosind metode serologice se poate evidentia existenta anticorpilor specifici rubeolei (IgM sau IgG dupa caz). 
In cazul investigatiilor facute pentru rubeola congenitala, se pot preleva probe din lichidul amniotic sau din placenta. Trebuie retinut ca rubeola congenitala poate duce la avort, malformatii sau chiar la  moartea fatului in functie de varsta sarcinii cand mama a contractat rubeola.
Diagnosticul clinic este pus in general pe baza aparitiei eruptiei rosiatice pe piele si pe starea generala a bolnavului. Perioada de incubatie este in medie de 18-20 zile si in general doar dupa cum arata eruptia nu se poate stabili cu certitudine data de inceput a bolii. Eruptia este vizibila timp de 2-3 zile si in aceasta perioada copilul poate face febra sau conjunctivita.
Deoarece este o afectiune ce poate da multe probleme copilului, diagnosticul rubeolei trebuie stabilit cu certitudine pentru a putea investiga mai profund, daca este cazul, complicatiile ce pot apare.

Afla mai mult despre rubeola.